1 Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi. –
2 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
3 Piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă. –
4 Furia este fără milă şi mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? –
5 Mai bine o mustrare pe faţă, decât o prietenie ascunsă. –
6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. –
7 Sătulul calcă în picioare fagurele de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci. –
8 Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
9 Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. –
10 Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape decât un frate departe. –
11 Fiule, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. –
12 Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. –
13 Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. –
14 Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă este privită ca un blestem. –
15 O streaşină care picură necurmat într-o zi de ploaie, şi o nevastă gâlcevitoare sunt totuna.
16 Cine o opreşte, parcă opreşte vântul şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă. –
17 După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om. –
18 Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit. –
19 Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. –
20 După cum Locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. –
21 Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. –
22 Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el. –
23 Îngrijeşte bine de oile tale şi ia seama la turmele tale.
24 Căci nicio bogăţie nu ţine veşnic şi nici cununa nu rămâne pe vecie. –
25 După ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sunt strânse. –
26 Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
27 laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale. |
