1 Femeile înţelepte zidesc casa, iar cele nebune o dărâmă cu mâna lor.
2 Cel ce umblă întru dreptate se teme de Domnul, iar cel ce umblă pe căi strâmbe îl dispreţuieşte.
3 În gura celui nebun este varga mândriei lui; buzele pe cei înţelepţi îi păzesc.
4 Unde nu sunt boi, staulul este gol, însă puterea boilor aduce mult folos.
5 Martorul care grăieşte adevărul nu minte, iar martorul mincinos spune numai minciuni.
6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi nu o găseşte, iar pentru cel priceput ştiinţa este uşoară.
7 Fugi dinaintea omului fără de minte, căci tu ştii că nu este nici o ştiinţă pe buzele lui.
8 Înţelepciunea omului chibzuit este de a-şi înţelege calea lui; iar nebunia celor neînţelepţi este înşelăciune.
9 Nebunul îşi bate joc de jertfa pentru păcat, însă între oamenii drepţi este bună înţelegere.
10 Inima cunoaşte amărăciunile sale, iar un străin nu poate împărţi bucuriile ei.
11 Casa celor fără de lege va fi distrusă, iar cortul celor drepţi va înflori.
12 Unele căi par drepte în ochii omului, dar sfârşitul lor sunt căile morţii.
13 Chiar când râdem, inima se întristează; bucuria se sfârşeşte prin plângere.
14 Nelegiuitul se va sătura de căile sale şi omul bun de roadele sale.
15 Omul simplu crede toate vorbele; omul înţelept veghează paşii săi.
16 Înţeleptul se teme şi se fereşte de rău, iar cel fără de minte îşi iese din fire şi se simte la adăpost.
17 Cel iute la mânie săvârşeşte nebunii, iar cel cumpănit se stăpâneşte.
18 Cei nepricepuţi au parte de nebunie, pe când cei înţelepţi sunt încununaţi cu ştiinţă.
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni şi cei nelegiuiţi stau la porţile celor drepţi.
20 Săracul este dispreţuit chiar şi de prietenul lui, pe când prietenii celui bogat sunt fără de număr.
21 Cel care nu bagă în seamă pe prietenul său săvârşeşte un păcat; iar cel ce se îndură de sărmani e fericit.
22 Cu adevărat rătăcesc cei ce plănuiesc fărădelegea, iar cei ce cugetă la lucruri bune au parte de milostivire şi de adevăr.
23 Orice osteneală duce la îndestulare, iar cuvintele fără rost la lipsă.
24 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi; iar coroana color nebuni este nebunia.
25 Martorul drept scapă suflete, iar cel viclean spune numai minciuni.
26 Întru frica lui Dumnezeu este nădejdea celui tare; fiii lui afla-vor (acolo) un liman.
27 Frica de Dumnezeu este un izvor de viaţă, ca să putem scăpa de cursele morţii.
28 Strălucirea unui rege se sprijină pe mulţimea poporului, iar lipsa de supuşi este pieirea prinţului.
29 Cel încet la mânie este bogat în înţelepciune, iar cel ce se mânie degrabă îşi dă pe faţă nebunia.
30 O inimă fără patimă este viaţa trupului, pe când pornirea pătimaşă este ca un cariu în oase.
31 Cel care apasă pe cel sărman defaimă pe Ziditorul lui, dar cel ce are milă de sărac Îl cinsteşte.
32 Cel fără de lege este răsturnat de răutatea lui, iar cel drept găseşte scăpare în neprihănirea lui.
33 Înţelepciunea sălăşluieşte în inima celui înţelept, iar în inima celor nebuni nu se arată.
34 Dreptatea înalţă un popor, în vreme ce păcatul este ocara popoarelor.
35 Bunăvoinţa regelui este pentru sluga înţeleaptă, iar mânia lui pentru cel ce îi face ruşine. |