1 (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. Cântarea lui Ieremia şi a lui Iezechiel din timpul şederii în pământ străin, când avea să iasă din Babilon.) Ţie Ţi se cuvine cântare, Dumnezeule, în Sion şi Ţie ţi se va împlini făgăduinţa în Ierusalim.
2 Auzi rugăciunea mea, către Tine tot trupul va veni.
3 Cuvintele celor fără de lege ne-au biruit pe noi şi nelegiuirile noastre Tu le vei curăţi.
4 Fericit este cel pe care l-ai ales şi l-ai primit; locui-va în curţile Tale.
5 Umplea-ne-vom de bunătăţile casei Tale; sfânt este locaşul Tău, minunat în dreptate.
6 Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor de pe mare departe;
7 Cel ce găteşti munţii cu tăria Ta, încins fiind cu putere; Cel ce tulburi adâncul mării şi vuietul valurilor ei.
8 Tulbura-se-vor neamurile şi se vor spăimânta cei ce locuiesc marginile, de semnele Lui; ieşirile dimineţii şi ale serii le vei veseli.
9 Cercetat-ai pământul şi l-ai adăpat pe el, bogăţiile lui le-ai înmulţit; râul lui Dumnezeu s-a umplut de apă; gătit-ai hrana lor, că aşa este gătirea Ta.
10 Adapă brazdele lui, înmulţeşte roadele lui şi se vor bucura de picături de ploaie, răsărind.
11 Vei binecuvânta cununa anului bunătăţii Tale şi câmpiile Tale se vor umple de roade grase.
12 Îngrăşa-se-vor păşunile pustiei şi cu bucurie dealurile se vor încinge.
13 Îmbrăcatu-s-au păşunile cu oi şi văile vor înmulţi grâul; vor striga şi vor cânta. |